ĐĎॹá>ţ˙ ţ˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙ý˙˙˙ţ˙˙˙ţ˙˙˙   !"#$%&'()*+,-./ţ˙˙˙ţ˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Root Entry˙˙˙˙˙˙˙˙ ŔF †NA ¤Ŕ0€WordDocument˙˙˙˙˙˙˙˙ YCompObj˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙n˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙ţ˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙rii de cărĺi sau de foi volante a jucat un rol important, popularizând ideile ći acĺiunile de seamă din perioada Unirii ći reformele lui Cuza. Între litografi, un prim loc l-a ocupat Carol Popp de Szathmary, care a făcut portretul domnitorului în picioare ći cel al Doamnei Elena într-un somptuos costum de gală. Szathmary, originar din Cluj, ći cu studii la Budapesta ći Viena, a fost cel mai asiduu gravor ći desenator, fără să ajungă însă la o artă superioară, aća cum s-a întâmplat cu acuarelele sale de deosebit talent. S-a integrat idealurilor politice ale vremii, cum se vede ći dintr-o serie de alegorii privind Unirea. Cunoscută a fost ći activitatea de litograf a lui D. Papazoglu; lui se datoresc un portret al lui Cuza, editat de Lemercier din Paris, ći trei litografii reprezentând scene importante din domnia lui Cuza, lucrate academic ći fără viaĺă, dar importante documente istorice. Un gen nou, caricatura, ći-a făcut apariĺia în toate cele trei provincii românećti, cu tema comună a combaterii dućmanilor Unirii. Caricaturićtii - printre care polonezul Dembiĺki - lucrau la ziare, cum au fost Nichipercea al lui N. T. Orăćanu ći Bondarul, situate pe poziĺii înaintate în anii Unirii; Umoristul la Arad ći apoi la Gherla; Aghiuĺă, ziarul lui Haćdeu; Ghimpele, în care se ataca dinastia sau paćoptićtii trădători ai cauzei revoluĺionare. S-a trecut acum la realizarea unui vechi deziderat: înfinĺarea de ćcoli superioare de învăĺământ artistic. Mai întâi la Iaći, în 1860, a fost inaugurată Ćcoala de belle-arte de însući domnitorul; la Bucurećti, datorită lui Aman ći Tattarescu, o ćcoală similară s-a deschis în 1864. Paralel cu înfiinĺarea ćcolilor s-au organizat pinacoteci, în care s-au expus tablouri din vechi colecĺii sau din operele pictorilor în viaĺă. Încă un fapt nou, devenit caracteristic pentru artele plastice, l-a constituit apariĺia expoziĺiilor artićtilor în viaĺă, dintre care cea dintâi a avut loc în 1864; ele au jucat un rol important în educarea artistică a maselor. Acum perioada de căutare a încetat; operele care oglindeau năzuinĺele maselor erau tot mai iubite de popor. Artistul îći avea locul său bine precizat în societate, dar trebuia să lupte din răsputeri ca să ći-l menĺină. Cel de-al treilea mare eveniment politic al acestei perioade, independenĺa naĺională de stat, legată de războiul din 1877-1878, în care românii ći rućii au luptat împotriva Imperiului Otoman, a dat prilej strălucit artićtilor români să-ći exprime adeziunea ći contribuĺia lor. Legătura indisolubilă cu idealurile patriotice, cu soldatul din popor, a creat arta adevărată a războiului pentru independenĺă. Acest spirit a fost insuflat ći de penelul lui Nicolae Grigorescu ći de cei ce i-au urmat. Nicolae Grigorescu(1838-1907), născut din părinĺi ĺărani, a venit de copil la Bucurećti, unde a prins gust pentru pictură. După sumare pregătiri artistice la pictorul portretist Anton Chladek, Grigorescu adolescent a zugrăvit biserici - la Căldărućani ći Zamfira - într-un stil cu totul nou, umanizând sfinĺii. Tot acum pictează ći primele tablouri istorice, printre care Mihai scăpând stindardul. După ce a încercat, fără rezultat, să plece la studii în străinătate, a mers la Agapia, pe care a împodobit-o cu picturi de vădită valoare artistică, deći n-avea decât 20 de ani. A reućit în 1861, cu o bursă obĺinută prin M. Kogălniceanu, să plece la Paris, visul său, unde aproape singur s-a format, copiind tablouri celebre de la Luvru, la ćcoala naturii de la Barbizon ći a picturilor cu care a intrat acolo în contact; dovadă, între altele, Peisaj cu stânci, Apus de soare la Barbizon. Întorcându-se în ĺară prin Galiĺia, a făcut schiĺe de evrei bătrâni ći expresivi; colindând ĺara, a înfăĺićat peisaje vii, ca Bărăĺia din Câmpulung ći altele. Neutilizat, s-a dus pentru a treia oară la Paris, unde a lucrat într-o tehnică superioară în stil realist ći sobru ći a expus 26 de lucrări în 1870; la Expoziĺia de la Bucurećti din 1873 a prezentat masiv 140 de lucrări, care l-au impus definitiv, reućind să determine un curent înnoitor prin calitatea neobićnuită a opÜĽe#Ŕ )vHYME,Xl,XlXX X Ş(XěX˜XTîX%)MS Sans SerifMT Symbol SystemîTimes New Roman CE OttawaTimes New RomanMT SymbolÓCopyright www.ReferateOnline.com Cel mai complet site cu referate Artele la 1848 în Ĺările Române Arta revoluĺiei de la 1848, sub diferitele sale aspecte, a reflectat noile idealuri ći realităĺi revoluĺionare; în sculptură, muzică, arhitectură, revoluĺia de la 1848 poate fi urmărită sub aspectele ei cele mai importante. Astfel se explică de ce, într-un timp atât de scurt cât a ĺinut regimul revoluĺionar în Muntenia, au fost cultivate toate genurile ći au apărut realizări la care arta din epocile anterioare nu ajunsese. Pictura. Artistul care ći-a legat numele de aspiraĺiile poporului pentru epoca de după 1848 a fost Theodor Aman, pictor de referinĺă al românilor(1831-1891). Aman ći-a petrecut copilăria la Craiova, unde a urmat cursurile colegiului local; aici a avut ca profesor pe pictorul Constantin Lecca. A urmat apoi la Sf. Sava din Bucurećti, de unde s-a întors la Craiova pentru a participa la revoluĺia din 1848. În 1851 a plecat la Paris, unde a avut buni profesori, de la care ći-a însućit desenul ći studiul compoziĺiei istorice. Printre primele opere expuse la Paris, se află un autoportret la care se vede influenĺa lui Courbet. Puĺin mai înainte executase Cea din urmă noapte a lui Mihai Viteazul, care a deschis seria unor creaĺii artistice legate de evenimentele istorice. După o călătorie la Constantinopol, s-a întors în 1858 în ĺară cu un renume câćtigat. El a realizat tablourile Unirea Principatelor, Hora Unirii la Craiova opere în care îći manifesta credinĺele sale patriotice. În timpul domniei lui Cuza a executat alte tablouri istorice, cu scene din trecutul de luptă al poporului român împotriva turcilor, ecou al dorinĺei de libertate. O interesantă compoziĺie este tabloul care prezintă alegerea lui Cuza, document veridic; de asemenea este viu portretul lui Tudor Vladimirescu. Cum pe acea vreme ĺăranii preocupau pe artićtii înaintaĺi, Aman i-a înfăĺićat în mai multe figuri ći compoziĺii; mai aproape de realitate a tratat acest subiect în câteva gravuri de după epoca lui Cuza. Anii din urmă ai vieĺii lui Aman au fost plini de amărăciune; el a criticat poziĺia regelui, care adusese pe arhitectul francez Lecompte de Noüy, care, în nepriceperea sa, distrugea monumentele naĺionale. Atitudinea sa protestatară faĺă de conducerea ĺării a revărsat-o într-un tablou neterminat, Boierii surprinći la ospăĺ de trimićii lui Vlad Ĺepeć. Iniĺiatorul Ćcolii de belle-arte ći al Pinacotecii de la Iaći, Gh. Panaiteanu-Bardasare, înfocat unionist, a fost un pictor influenĺat de academismul însućit pe vremea studiilor sale la Paris. Cunoscute sunt câteva tablouri reprezentând figuri pline de sentimentalism ći câteva portrete de contemporani. Bogat în activitatea sa artistică a fost Gheorghe Tattarescu( 1818 - 1894 ). S-a făcut cunoscut ca pictor religios, decorând numeroase biserici din diferite colĺuri ale ĺării ći contribuind la procesul de laicizare a acestei arte arhaizante. Pentru cunoaćterea mai justă a acestui gen, Tattarescu a întreprins în 1884 o călătorie în Rusia, care a avut un rezultat fericit: decorarea Mitropoliei din Iaći. A lăsat un bun manual de pictură, valoros pentru vremea sa. Subiectul alegoric al unirii este foarte frecvent. Printre cele mai importante lucrări sunt: Unirea Principatelor, de Szathmary; Unirea Principatelor dedicată Naĺiunii moldo- române, de Gh. Tattarescu; câteva litografii ale lui Wenrich. Se fac ći scene istorice cu aluzii la actualitate sau luate direct din actualitate: Întâlnirea stindardului lui Ćtefan cel Mare cu al lui Mihai Bravu la Socola de Al. Asaki; La legi noi, oameni noi de Szathmary. Unirea a trezit sentimente artistice ći la oamenii din popor, cum este cazul cu acel mećter necunoscut care a realizat steagul breslei bărbierilor în 1859. Dintre artele aplicate, grafica ilustrăerei sale ći îndemnând pe tinerii pictori ai generaĺiei noi să se îndrepte către scenele din viaĺa poporului. După numeroase alte călătorii în Apus, războiul din 1877 aducându-l în ĺară, a participat efectiv la campanie ca pictor pe front. Măiestria artistului în compunerea maselor este neîntrecută; scenele luptelor la baionetă sunt un exemplu de mare artă ći patriotism( Atacul de la Smârdan ). Acelaći suflu se remarcă în scenele sumbre sau în portrete vii( Spionul, Cazacul, Ofiĺer rus călare, Sentinela, Capete de prizonieri turci ). Cu toată strălucirea operei sale, ći după război s-a lovit de greutăĺi ći a plecat din nou din ĺară, continuându-ći activitatea în Franĺa; a revenit apoi în ĺară unde a rămas până la moartea sa în 1907. Din grupul de artićti care au plecat pe front, mai amintim pe Szathmary, care a lucrat schiĺe pentru publicaĺii străine; pe transilvăneanul Sava Henĺia, pictor cu mare putere de muncă ći reućite tablouri( Întâlnirea ) ći pe G. Mirea, care a avut schiĺe nu prea importante de război, mai reućite fiind însă tablourile cu alte subiecte: Vârful cu dor ći Mihai Viteazu privind capul lui Andrei Báthory. În Transilvania s-a dezvoltat o bogată artă legată de aceleaći idealuri: dezrobirea socială ći naĺională; poate în nici un domeniu nu s-a remarcat colaborarea dintre artićtii luptători de dincoace ći dincolo de munĺi ca în pictură. C. Lecca, Miću Popp, Carol Popp de Szathmary au participat la revoluĺia de la 1848 din Ĺara Românească sau au sprijinit Unirea ći războiul de independenĺă. Braćovul a fost locul unde s-au refugiat Negulici ći Iscovescu, care au desenat portretele revoluĺionarilor în vederea alcătuirii unui album pentru a fi răspândit populaĺiei. Miću Popp a încercat realizarea unui "Panteon" al istoriei naĺionale românećti, pictând o serie de figuri istorice: Mihai Viteazul, Al. I. Cuza, Andrei Murećanu, Vasile Alexandri, Mihail Kogălniceanu ći alĺii. În Banat exista mai de mult o mićcare artistică cu tendinĺe realiste. Cel mai proeminent reprezentant a fost pictorul Nicolae Popescu ( 1835 - 1877 ), care s-a inspirat din viaĺa zilnică a bănăĺenilor. El a proiectat o compoziĺie având ca temă unirea Transilvaniei cu celelalte ĺări române ći a întreprins copierea basoreliefurilor de pe columna lui Traian pentru a fi litografiate ći răspândite în popor. A realizat un număr mare de portrete, tratate în stil neoclasic, după învăĺăturile primite în Italia. Mai puĺin valoros a activat în Banat pictorul Constantin Daniel, autor ći de scene religioase. Se mai remarcă la mijlocul secolului al XIX-lea, pe lângă pictura cultă, zugrăvitul pe sticlă ći gravura pe lemn, specifice Transilvaniei. Pictura pe sticlă avea un conĺinut religios, dar cu numeroase elemente laice, luate din viaĺa ĺărănească. Centrele importante de pictură pe sticlă ći lemn au fost satele Nicula ći apoi Hăsdate din apropierea Clujului, această artă răspândindu-se în Făgărać ći Braćov. Arhitectura. Perioada care a urmat revoluĺiei din 1848 a dus la o crećtere a centrelor orăćenećti, în primul rând Bucurećtiul ći Iaćul; ele au devenit oraće cu aspiraĺii europene în edilitate, punându-ći probleme de urbanistică. În perioada formării statului naĺional ći a cuceririi independenĺei a crescut nivelul edilitar al centrelor urbane, îndeosebi al Capitalei, ći s-a ridicat un număr însemnat de construcĺii noi. Acestea, deći nu erau monumente de artă, exprimau noile necesităĺi. Astfel au fost gările de la Bucurećti ći Iaći ći uzina de gaz de la Filaret din Bucurećti. Caracteristic acestei arhitecturi a început să devină stilul construcĺiilor obićnuite în Austria sau Franĺa, stil care va da oraćelor un caracter hibrid. Casa veche boierească, înconjurată de parc ći grădini, a început să dispară; hoteluri fără gust înlocuiesc hanuri de tipare orientale. Cel mai însemnat arhitect al epocii a fost Alexandru Orăscu. Născut la Bucurećti în 1817, a plecat în 1841 în Germania, unde a studiat la Berlin ći München, centrele ćcolii neoclasice; mai puĺin a stat la Paris. Numit profesor de inginerie civilă la Sf. Sava, în timpul revoluĺiei era arhitect al Capitalei, în care calitate decora străzile cu prilejul diferitelor manifestaĺii ale revoluĺiei. Luptător pentru Unirea Principatelor, Alexandru Orăscu a devenit directorul Scolii de Ingineri constructori de la înfiinĺarea ei, iar în timpul lui Cuza, director al direcĺiei lucrărilor publice. La înfiinĺarea Universităĺii din Bucurećti a fost numit profesor de geometrie descriptivă ći apoi decan al Facultăĺii de Ćtiinĺe; după războiul Independenĺei va ajunge rectorul aceleiaći universităĺi. A fost autorul a numeroase edificii publice din Bucurećti, Iaći, Ploiećti ći Constanĺa. Opera sa de căpetenie a fost vechea clădire a Universităĺii din Bucurećti, în stil sobru neoclasic, cu frontonul împodobit cu bazoreliefuri; a restaurat în acelaći stil Metropolia din Iaći, păstrând liniile arhitectonice ale primului constructor, arhitectul rus Singurov. O altă construcĺie importantă, admirată timp de un secol, a fost Teatrul Naĺional din Bucurećti proiectat de arhitectul vienez Josef Heft, distrus de nemĺi. Teatrul a început să fie construit încă din 1846 ći a fost inaugrat abia în decembrie 1952, după reluarea construcĺiei pe timpul lui Ćtirbei Vodă, lucrând la ea ći arhitecĺi români. În legătură cu dezvoltarea oraćelor trebuie amintită înfrumuseĺarea lor cu grădini publice ći particulare, pentru care s-au adus mećteri pricepuĺi din străinătate, în acelaći timp înfinĺându-se o catedră specială la Ćcoala de arhitectură. În Bucurećti, grădina Cićmigiu, care exista mai înainte, a căpătat un aspect nou; la Iaći s-a desăvârćit grădina Copou. Un elveĺian, Louis Leyvraz, a fost horticultorul la modă în epoca Unirii ći a lui Cuza; el a dotat multe curĺi boierećti cu grădini, pline de alei sinuoase ći chioćcuri după gustul apusean. Devenit ćeful grădinar al Capitalei, a înfrumuseĺat-o cu grădinile Icoanei, Sf. Gheorghe, Episcopiei etc. Sculptura. Ornamentarea faĺadelor clădirilor noi reclama venirea a numeroći artićti decoratori din străinătate, care utilizau elementele clasice: pilaćtri sau coloane angajate, cu capiteluri din stuc, balcoane ći ferestre cu grile din fier forjat. Cel mai de seamă a fost Karl Storck, venit la Bucurećti în 1848. Originar din Germania, unde învăĺase mećtećugul migălos al orfevrăriei, a trecut la noi în ĺară la modelarea diferitelor ornamente pentru înfrumuseĺarea faĺadelor clădirilor. Curând a plecat la München pentru reprofilarea pregătirii sale artistice; după doi ani, întorcându-se în ĺară, a devenit sculptorul cel mai căutat. A lucrat frontonul Universităĺii din Bucurećti, păstrând liniile neoclasicului Orăscu; a reprezentat Minerva încununând artele ći ćtiinĺele, denotând că îći însućise temeinic ćtiinĺa proporĺiilor ći anatomia corpului omenesc; acest fronton a fost considerat ca cea mai bună realizare de acest gen din secolul al XIX-lea. Sculptorul Karl Storck mai este cunoscut ći ca bun portretist, lucrând în acelaći stil neoclasic busturile lui Alexandru Ioan Cuza, Mihail Kogălniceanu ći C. A. Rosetti. În 1865 a fost numit profesor la Ćcoala de belle-arte. Printre elevii săi mai cunoscuĺi au fost sculptorii Gheorghe Iuliu Zolnay, autorul monumentului lui Tudor Vladimirescu din Craiova, ći Ion Georgescu; în atelierul său a lucrat ći Paul Focćăneanu, coautorul frontonului Universităĺii din Bucurećti. Muzica. În preajma anului 1848, muzica românească se afla în plină luptă pentru afirmarea trăsăturilor naĺionale, descătućându-se treptat de influenĺele turcećti ći grecećti, ca ći de dominaĺia bisericii. Urmând idealurile paćoptiste înaintate, muzica s-a legat de realităĺile vremii, având un conĺinut social critic, exprimat într-un limbaj mai apropiat de graiul poporului. N. Filimon, cel dintâi critic muzical ći teatral de la noi, a arătat cum inovaĺiile în muzică aduse din apus au lărgit câmpul de inspiraĺie al lăutarilor, masa interpreĺilor muzicali de atunci. Anton Pann, poet ći compozitor, culegător de folclor, a adus o importantă influenĺă în muzica de largă circulaĺie. El a cules ći tipărit numeroase cântece, grăbind procesul înlocuirii melodiilor de factură orientală; a publicat Spitalul amorului, colecĺie de 6 broćuri, cuprinzând 176 de melodii( 1850 - 1852 ). Prin "românizarea" multor melodii greco - turcećti, Anton Pann a contribuit la făurirea unei culturi muzicale populare a oraćului; operele sale se îndreptau către un cerc larg de orăćeni, recrutat din rândurile burgheziei mijlocii ći mici. A avut numeroći adepĺi, care, alături de câĺiva maećtri de muzică de origine străină ( Wachmann, Rućiĺki, Ehrlich), au publicat o serie de culegeri de cântece populare românećti. Vasile Alecsandri a avut ći meritul de a fi stimulat culegerea melodiilor românećti; în primul rând l-a stimulat pe bucovineanul Carol Miculi, care învăĺase de la Chopin să aprecieze caracterele specifice ale folclorului. Primii compozitori români erau sub influenĺa occidentală, ći de aceea chiar culegerile lor de folclor sunt imprimate de oarecare occidentalism. Merită să fie menĺionat ći D. G. Florescu, participant la revoluĺia din 1848, primul compozitor de romanĺe, membru fondator al Conservatorului din Bucurećti. Luptând pentru eliberarea sa naĺională ći socială, poporul român a putut să ajungă în această perioadă la o mare înflorire a culturii sale. Este timpul în care au elaborat unele din lucrările lor cele mai valoroase istoricul ći revoluĺionarul N. Bălcescu, poetul V. Alecsandri, istoricul ći dramaturgul B. P. Haćdeu, istoricul A. Papiu - Ilarian, pictorul N. Grigorescu ći marele poet M. Eminescu. Bibliografie: Istoria artelor(colectiv) Istoria româniei în date(colectiv) Istoria românilor(colectiv) Istoria civilizaĺiei române moderne( E. Lovinescu ) ÓCopyright www.ReferateOnline.com Cel mai complet site cu referate )*34Kkl‹ŒŽž89:BCDŘŮÚIJKĚô˛ŢI J K ? u v w § ¨ Š yz{Řěü1źű÷óďëćáÜ×ÔŇĎÍËČĹÂŔžźş¸ś´˛Ż­Ş¨Ś¤˘Ÿ›™—•“‘Šˆ…ƒ€~]V]]V]]V]]]]]]]]]]V]]]]]V]]V]]]]]]]]]U]U]U]]]U]]U]U]cU]cU]c ]ac]c]c]c]c]c0-×ŘŮstu„…†Yd}…´˝ŮŕőýKLMćúőö÷ľśˇŚ§¨4čéęô ! "   ľ m"n"o"w#‹#Ď#$üúřöôňđîěęčĺăŕŢŰŮÖÔŃĎÍËÉĆÄÂŔžźş¸ś´˛Ż­ŤŠ§¤˘ žœ™—•“‘ŽŒ‰V]]V]]]]]V]]]]]V]]]]]V]]]]]]]]]]]V]]]]]V]]V]]V]]V]]V]]]]]]]]]]]V]5$ç$č$é$ś%Ŕ%7&E&I&w&x&y&z&~))€)Ú+Ű+Ü+r-s-t-€--‚-š/ş/ť/Ű0Ü0Ý0[5\5]5Ż6°6ą6?9@9A9K9L9M9);*;+;$<J<˙<==Ř>Ů>Ú>á>ýűů÷ôňďíęčćäâŕŢÜÚŘÖÔŃÎĚĘČĆÄÂŔžźş¸ś´˛°ŽŤ¨Ś¤˘ žœ™—•“‘Œ‰U]U]]]]]]V]]]]]]]U]U]]]]]]]]]]]]]]]]]U]U]]]]]]]]]]]]V]]V]]V]]]]]6á>â>ă>AAAűA BńCňCóCţE˙EFFŽGGGGžGˇG¸GšGşGÜGÝGŢGßGúGűGüGýG0H1H2H3HÚ>â>AňC˙EFGGúőđëćáÜ×ŇÍČĂžš´ŻŞĽ ›–‘Œ‡đđđđđđđđđđđđđđđđđđđđđđđđG¸GÝGűG1H2HuHvHúőđëćáÜđđđđđđđ)vH%)vH)ME˙˙˙˙˙˙˙˙˙TK@ń˙Normala "A@ň˙Ą"Default Paragraph FontĐ˙@ţ˙ ˙˙˙˙ ŔFMicrosoft Word 6.0 Document MSWordDocWord.Document.6ô9˛q